BUCATI DE JURNAL- SADVA

Mai daunazi vorbeam cu un foarte bun prieten de-al meu despre noua maladie-boala-sindrom (ziceti-i cum vreti) care se numeste SINDROMUL ATENTIEI DEFICITARE LA VIRSTA AVANSATA….Si am inceput sa caut informatii. Si-am gasit. Si-am gasit o abordare ceva mai ‘literara’ a problemei.S-ar putea ca unii dintre noi sa se recunoasca in rindurile de mai jos, s-ar putea ca unii sa n-o faca.Dar, zilele ce vor sa vina ii pot face sa se razgindeasca.

Dar ca sa fiu mai explicita iata cam cum sta treaba…
….ieri m-am hotarit si eu sa-mi spal masina. Zis si facut. Am plecat spre garaj.Pe masuta din bucatarie vad corespondenta.Cine-o fi pus-o acolo ?
Bun, hai sa arunc si eu o privire peste tot maldarul ala de plicuri, pliante, reviste,etc.Poate ca e ceva urgent totusi ! Am pus cheile linga scrisori si ,aruncindu-mi ochii peste hirtii am vazut ca sunt citeva facturi de plata si multa publicitate inutila.Asa ca am hotarit s-o arunc la gunoi. Dar cosul era plin.
Am pus facturile inapoi pe masa cu gindul de-a goli gunoiul.Deoarece containerul pentru hirtii este chiar linga bancomat m-am gindit ca ar fi intelept sa platesc mai intii facturile.
Am lasat gunoiul jos, am luat facturile si m-am indreptat spre usa.Unde sa fie cardul ? Ah, in buzunarul hainei pe care am avut-o ieri pe mine.
Trecind pe linga masa dau cu ochii de doza de coca-cola pe care o desfacusem ieri.S-a incalzit……Ma duc dupa card, dar mai intii sa pun cola in frigider.
In drum spre bucatarie constat ca plantele au un aer ofilit…ar fi timpul sa le ud. Pun cola pe masa din bucatarie cind, ia te uita….dau de ochelarii pe care ii cautam ieri.
Cel mai bine ar fi sa ud florile inainte de-a duce ochelarii pe birou. Pun ochelarii inapoi pe masa din bucatarie, umplu un vas cu apa cind zaresc alaturi ….telecomanda televizorului.Oare cind am uitat-o in bucatarie ????? Deseara cind o sa vreau sa dau drumul la TV nimeni nu o sa-si aduca aminte s-o caute la bucatarie.
Mai bine s-o duc in sufragerie. Dar mai intii sa pun apa la flori….Pun apa la plante si vars pe parchet. Las telecomanda in bucatarie si merg sa iau o cirpa sa sterg pe jos.
Trecind prin hol ma gindesc ca ar trebui sa schimb rama tabloului. Merg mai departe dar nu mai stiu ce trebuia sa fac !!!!!!!
Si ziua e gata. Si la sfirsitul zilei ma gindesc ca:
-masina nu e spalata
-facturile sunt neplatite
-doza de coca-cola e trezita pe masa din bucatarie
-florile nu au fost udate suficient
-cosul de gunoi este plin
-unde mi-o fi cardul ?????
-nu mai gasesc telecomanda
-nu stiu unde mi-am pus ochelarii
-iar, ca un bonus la toate……cheile de la masina parca au intrat in pamint !!!!
Cind incerc sa inteleg de ce n-am facut nimic toata ziua, ramin ca traznit pentru ca stiu ca am fost ocupat toata ziua si sunt obosit ca un ciine.
Imi dau seama ca e grav si ca trebuie sa merg la un medic dar, mai intii cred ca o sa ma uit putin pe restul corespondentei…..
Nu ar trebui sa rizi daca nu ti s-a intimplat….iti vine si tie rindul miine ! Si, in urma discutiei de ieri cu foarte bunul meu  prieten, un mare intelept de altfel,am invatat ca….
” Batrinetea e inevitabila, intelepciunea este o optiune, doar sa rizi de tine insuti este o terapie.”
Dar, cu cine am (oare) onoarea de-a dialoga ? Cred ca doar cu domnul din poza…se pare ca Nostradamus se numeste…

Ai ceva de spus ?

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s