Cele 497 de perechi de opinci

Discutam azi, cu un vechi si bun amic de-al meu din India, despre importanta informatiei si-a exemplului uman in dezvoltarea personala. De la dezbatere am trecut rapid la controverse, fiecare sustinindu-si propriul punct de vedere cu argumente mai mult sau mai putin plauzibile. La un moment dat, fara nici o aparenta legatura cu subiectul discutiei noastre, ma intreba daca vreau sa-i vorbesc despre oamenii care au avut un cuvint de spus in istoria neamului meu. Initial am fost descumpanita de intrebare deoarece era un subiect mai mult decit sensibil dar si al naibii de lung. Dar… cu ajutorul surselor de informare la care am apelat mi-am inceput ‘dizertatia’. Ma asculta, ma intreba, puncta cite-o idee cu informatiile pe care el le detinea reusind sa ma surprinda de cele mai multe ori. 
Brusc, o intrebare de-a lui ma lasa insa fara replica: Ai auzit de Dumitru Dan ? 
Chiar daca mi-as fi stors toata stiinta sau amintirile nu as fi putut sa-i raspund pentru ca habar n-aveam. Vazindu-mi nedumerirea, zimbi si-mi arata o fotografie veche in care, un barbat, undeva in jurul a treizeci de ani, isi etala mindria de costum popular romanesc. N-aveam cum sa nu-i remarc opincile si palaria pusa strengareste pe-o parte. Si-atunci, o singura intrebare se ridica intre noi: Cine e Dumitru Dan?
Rar mi-a fost dat sa intilnesc un strain de tara mea care sa vorbeasca cu atita pasiune despre un semen de-al sau dar cetatean al altei natii. Atunci am aflat ca, cel pomenit de prietenul meu a fost un globe-trotter roman care a cucerit in 1923 titlul mondial pentru inconjurul lumii pe jos. Atunci am aflat ca, Dumitru Dan impreuna cu alti 3 prieteni de-ai sai, studenti toti la Sorbona, au decis sa cistige imensul premiu pus in joc de o agentie franceza de turism parcurgind cei 100.000 km pe jos, finantindu-si traseul din resurse proprii( aceasta fiind de altfel si una dintre conditiile de participare). Si-atunci, automat gindul mi-a zburat la eroul legendar al lui Jules Verne care a facut ocolul Pamintului in 80 de zile. Si ce diferenta !
Ce era sa-i mai zic prietenului indian? Ca, de cele mai multe ori avem pretentia sa ne cunoastem vecinii dar noi nu suntem in stare sa privim in ograda noastra ? Ca lectia data de un roman lumii, in urma cu 100 de ani, mi-a fost predata mie azi de catre un indian ? Nu pot decit sa-i multumesc. Si atit. 
Dupa ce-am incheiat discutia noastra am deschis cartea mare si virtuala si i-am rasfoit paginile cautind informatiile. Putine si totusi destule. Insa, mesajul care era transmis dincolo de cuvinte tine deja de tarimul imaginatiei sau al imaginarului si de mindria de neam. E acea stiinta sau constiinta a locului tau pe Pamint. E acea apartenenta la ceva care a miscat, la un moment dat, omenirea din loc, fie si pentru citeva minute.
Dincolo de cifrele unui record inimaginabil azi, sta povestea unui om, roman din Buzau, care a rupt 497 de perechi de opinci ca sa treaca Ecuatorul de sase ori, a traversat sapte mari si trei oceane, a cistigat jumatate de milion de euro care n-au mai insemnat mare lucru dupa un razboi inceput parca prea devreme si-a murit in saracie, inmormintat fiind intr-un cimitir al eroilor.
Doar amintirile elevilor care i-au cunoscut povestea mai stiu sa spuna cine e acolo, sub crucea pe care nu scrie absolut nimic.
 
Merita sa cititi povestea detailata pe : 
 *
Amintiri din blog:  Poveste despre un om

9 thoughts on “Cele 497 de perechi de opinci

  1. Pingback: Poveşti de spus la gura sobei | talentirosit.ro

    • Asa-i ca e emotionanta dar si fantastica povestea omului asta ? Mi-as fi dorit sa fiu ceva mai aproape de Buzau ca sa pot face ceva pt. amintirea lui sau… sa pot misca cumva lucrurile pt. a putea fi editat, cumva, jurnalul lui.
      Multumesc Vi !

      Apreciază

  2. Pingback: Au murit urmându-şi visul | Iubesc Viaţa

  3. Pingback: An old lifestyle, a pride « Mala Teaha

  4. Pingback: Romania, FMI, Bird – 1972 « lt.mala

  5. Pingback: Poveste despre un om si-un ciine | lt.mala

Ai ceva de spus ?

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s