De la samar la ghiozdan

E aproape dureros cind vezi ghiozdanul mare cit casa si greu cit un sacut de cartofi cum sta frumusel pe spatele pustiului de 6-7 ani. Si spatele incovoiat, inainte de vreme, te duce cu gindul la acei copii de demult care trebuiau sa-si cistige, alaturi de parintii lor, piinea de zi cu zi. Zimbesti amar la gindul ca istoria se repeta. Manualele, culegerile, caietele speciale, trusele diferite ca forma si continut au luat locul samarului si-a galetilor cu apa. Scopul ? O viata mai buna. Rezultatul ? Aproape invizibil.
Intr-o zi, cu curiozitatea la purtator dar la locul ei (ca de obicei), cintaresc ghiozdanul copilului. Cifra ma ameteste: 7,8 kg. Si era una dintre zilele de scoala cu o programa ceva mai lejera. Calculez lungimea drumului pina la scoala si aflu ca cei 1,4 km sunt un excelent sport de dimineata, pe cind, acelasi drum facut invers, e aproape un tiris mers al melcului. Urmarea…un bun antrenament pentru o oboseala cronica si dureri de spate, nelalocul lor la virsta prunciei.
Dar, cu un si mai amar zimbet ce mustea a deziluzie citesc ca, undeva, in lumea asta mare…pina la virsta de 7 ani scoala nu incepe, pina la 13 au acelasi dascal care nu da nici note dar nici nu incurajeaza concurenta intre elevi, ca in scoala generala nu exista programe scolare de care sa te tii cu dintii ca sa le respecti limitele si limitarile, copiii, fie ca sunt destepti fie ca nu, invata in aceeasi clasa, ca nu exista teme pentru acasa sau teste pina la virsta adolescentei, recreatia la clasele primare dureaza 75 de minute/zi, ca abia la 16 ani se da primul test national cu subiecte care merg pe cunostinte generale(test care, culmea, are o rata de 93% promovabilitate), elevii, la terminarea scolii vorbesc deja 3 limbi, basca ca la testele 
internationale standardizate ei ocupa primele locuri intre natiuni la stiinta, lectura si matematica, 66% dintre elevi  vor urma cursurile unui colegiu, ca diferenta dintre cei mai buni si cei mai slab pregatiti este cea mai mica din lume, orele de stiinta sunt in asa fel concepute incit sa aiba, ca si cursanti, doar 16 elevi, 93% dintre elevi termina liceul iar 43% dintre absolventii de liceu urmeaza cursurile unei scolile vocationale.
Tara care, cu 30 de ani in urma si-a schimbat complet sistemul de invatamint a inceput cu un mare si discutat (la acea vreme) pas: si-a ales ca dascali pe cei mai buni dintre cei buni (asta insemnind doar 10% dintre cei care termina o universitate de gen), le-a cerut acestora sa aiba masterul care e subventionat total de catre stat si, poate de aceea, acolo se considera ca e mai greu sa ajungi profesor decit avocat sau medic, salariul actual, desi e semnificativ mai mic decit al celor din SUA, e conform cerintelor carora trebuie sa le faca fata (profesorii petrec 4 ore zilnic in sala de clasa fiind platiti suplimentar pt. inca doua ore pe saptamina pentru dezvoltarea propriilor abilitatilor profesionale) astfel ca, elevii au nevoie de mai putin timp la clasa ca sa-si insuseasca informatiile(deci…preturi de scolarizare mai mici), in 2010, la programele de pregatire profesionala dedicate claselor primare au fost 10 candidati pe un loc si nu exista o plata de merit pentru profesori .
La toate astea se adauga si factorul politic, economic, religios si social al tarii care e ‘construit’ in asa fel incit sa ajute un sistem educational ale carui roade se fructifica peste ani.  Si, poate ca nu intimplator, in tara asta, amenzile pentru depasirea vitezei se calculeaza in functie de venituri iar vecinatatea cu o alta tara de top a fost mai mult decit benefica mindriei si orgoliului celor care au gindit si schimbat din radacina un sistem care sa-i duca si pe ei tot acolo. Adica in top.

Noi, gindim un sistem educational de 20 de ani, il schimbam anual, incepem cu pre-pre clase zero, daca s-ar putea, inca din fasa sa ne dam odraslele la lectii particulare pentru ca sunt prea idioti ca sa-si insuseasca cunostintele de la clasa dar, si credem ca dobitoacele fara creier, in bunavointa celor care incurajeaza practica, risipim banii pe tomuri si CD-uri care mai de care mai elevate, il obligam pe scolar sa-si faca temele multe si lungi cu sirguinta unui CAP-ist care aspira la Steaua  Muncii, il trimitem in tabere de pregatire, ii cumparam materiale suplimentare, doara-doara va ajunge vreun docent…..ne vedem copiii trimisi (prea devreme) la ‘lupta’ cu informatia cum dezvolta in timp diverse tulburari comportamentale (specialistii o spun nu eu !) cum, durerile de diverse etiologii incep sa-si faca locul in trupurile micute si deja ‘saracite’ de multimea de aditivi chimici din alimentatie ca, la polul opus, sa stea semeata, o psihoza generata de modelul sociopat al anorexicului, model dus de cele mai multe ori pina la extrem. Rezultatul ? Un copil care nu va trece de testele de baza, va copia ca sa-si asigure notele de trecere, va tremura (la propriu) cind isi va da bac-ul, va spera ca, parintii lui sa-i cumpere o diploma (asta in cazul in care nu ajung si acestia somerii unui sistem care deja someaza) si…ceea ce e mai grav, habar nu va avea care e, sau daca trebuie sa existe o diferenta intre el si alt copil. Oricum, o va vedea doar pe cea care tine de brand-ul afisat pe partea dorsala a jeansi-lor si-a tricoului. Personalitatea (ca si copilaria de altfel) ramine undeva, pierduta, intre scaunelele gradinitei transformata si ea, peste noapte, in unitate de elita. 

Legenda spune ca : Finlanda e tara despre care am facut vorbire mai sus. Pentru info suplimentare, am ‘uzitat’ articolul din New York Times.

Si, legenda mai spune ca, conform cu DEX ’98 …
SAMÁR, samare, s. n. – Șa mare de povară, fără scări, care se pune pe măgari și pe catâri; -Bucată de scândură având pe una din fețe o mică platformă, care servește la transportarea cărămizilor pe schele. -Laț de sprijin pe care se așează căpriorii acoperișului unei case. – Din bg., scr. samar. 
*
*
Amintiri din blog :  Intre nesimtire si multumire

2 păreri la “De la samar la ghiozdan

  1. Acum cativa ani se incercase si la noi ceva de genul asta, dar nu stiu ce s-a ales de acel proiect. Elevii aveau posibilitatea de a-si alege materiile scolare la care sa invete, in functie de preferinte si abilitati. Cred ca a murit in fasa…

    Apreciază

Ai ceva de spus ?

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s