Parfum de succes (si viceversa)

Ca o ironie, ajungem sa ne simtim vinovati ca timpul s-a oprit la ora la care iesim din cetate. Ne simtim vinovati ca tragem o gura de aer proaspat raspunzind cu o mina preocupata si importanta la salutul celor din jur. Ne simtim vinovati atunci cind punem capul pe perina. Ne simtim vinovati pentru timpul insuficient pus cu generozitate la dispozitie, noua, de catre altii.

dervish3

De ce ne simtim vinovati? Poate pentru ca n-am terminat proiectul inceput, poate pentru ca multele lucruri puse pe-o lista de „de facut” nu au putut fi bifate, pentru ca vecinul pare sa fi reusit sa faca ceea ce-a vrut, pentru ca societatea are grija sa te impunga cu degetul mirosind a dojana si-a loc pe care trebuie sa-l ocupi, pentru ca familia brusc nu te mai intelege in nevoia ta de-a te da peste cap, pentru ca viata s-a transformat intr-o robotizata si monotona abureala?
Si incepi sa te uiti in jur masurindu-ti calea cu a celorlalti si constati frustrat ca a ta e un super concert de muzica falsa in care nici macar dirijor nu mai esti.  Il vezi pe X-ulescu cum iese cu bolidul nou-nout pe poarta casei spulberind visele de somn greu ale babei de vis-a-vis si-l mai vezi pe celalalt X-ulescu, alaturi cu o superba posesoare a unor picioare de reclama, cum iti da cu tifla atunci cind incerci sa visezi frumos.
Si somnul e populat de alti X si Y cvasiprezenti, in fiecare zi cite unul, in fiecare zi un altul. Dintre toti insa, numai tu stii ce inseamna fiecare zi de satisfactii sau insuccese, nemasurate cu ale altora.

Puterea pe care-o etalezi atunci, te obliga sa zimbesti gindindu-te ca e destul a incerca sa ai o viata normala, sa faci menajul si sa creezi pasiuni in momentul fiecarei clipe de reverie.  Si-abia atunci, cind dusul gunoiului la tomberon iti provoaca sila, vezi frumusetea teiului inflorit in plina mizerie, vezi ce frumosi sunt copiii vecinului habotnic pe care-l stii de zeci de ani, vezi feminitatea asa cum trebuia s-o vezi de foarte multi ani. Si mai intelegi si ca ochii ti-au fost orbi de complexe si desarte dorinte.

Simplitatea vietii e adevaratul succes pe care-l poti experimenta vreodata. Si te-ai mirat a minune si minute bune privind banalul albastru al bancii de lemn de linga casa, albastru ce acoperea albul margaretei de dedesubt care, oricum era mai mult decit ti-ai fi dorit vreodata!

Cu eforturi iti strigi atunci divinitatii neputinta dar si revelatia unica incercind sa dai o definitie la tot ceea ce reprezinti. Desi stii ca nu intereseaza pe nimeni!
Cum nu intereseaza pe nimeni cit procent din suflet mai ai de pus la dispozitie! Sau cita empatie ai fata de ceilalti care, asemeni tie, au o viata monotona si robotizata si care nu intereseaza, de asemenea, pe nimeni.

*

Byzance by Rochas
Asemeni Istanbulului care se dezvaluie incet dar sigur unui neavizat in cele orientale, ajungi sa vezi stralucirea si magia unui univers la orice colt de minaret sau in fiecare pas pe care-l faci in bazarul cu miros de bizant. Si, la o cafea cu aroma de scortisoara, vezi un Taksim absolut fabulos prin agitatia metropolei pe care-o ghicesti pina si-n sirurile de haine intinse la uscat deasupra stradutelor .

Daca in Nevizade Sokak simti cum te nauceste nebunia unei arte subscrisa la lumina secolelor unui imperiu care-a adaugat istorie Europei, in Kurabiye Sokak auzi un saxofon ce-si cinta jazz-ul facind noaptea strimtorii sa fie de neuitat. Caci, de neuitat sunt si cele 1001 de nopti ale fantasticului trait in aroma de onix de Cappadocia, de adjeu bibier, de nazar magic, de dans ca de transa al unui dervish batrin si de salata de morcovi mincata linga Marmaraua care-si legana linistea intr-o tacere si doua continente.
Ce rost mai are sa vorbesc despre puterea unor ochi verzi de albastri atita timp cit simplitatea traita printre florile si copacii Yildizului au intins la picioarele-mi obosite un Bosfor rasfatat si rafinat de istorie, de oameni si de univers?
Si-acolo sus, pe terasa de la Doy-Doy, cu gura plina de saksuka, mi-am virit nasul intr-un ‘Stanbul al chimionului salbatic si-al sofranului, al mirosului de piele proaspat tabacita, al tutunului aromat trimis mie din narghileaua de email pentru a sfirsi precum sultanul din povesti, in reverii onirice generate de-un parfum cu nume si istorie: Byzance.
Lege umana in deplin acord cu cea dumnezeiasca? Cine mai stie?
Oricum s-ar numi, o singura idee troneaza peste tot si toate: neobisnuitul nu trebuie sa fie un lucru ci o actiune si, mai ales, trebuie facut neobisnuit de bine acel obisnuit care ti-a planificat viata pina la detaliu. Si asta doar pentru ca te-ai luat dupa altii atunci cind trebuia tu sa-ti decizi traseul in viata, sa faci sau sa ai si, mai ales sa renunti , poate, la unul dintre cele mai importante abilitati pe care-o poti avea: talentul de-a-ti imagina, creiona si implini viata proprie.

*

Materialul merge in Clubul povestilor aromate, gazduit de Mirela. Tema zilei este Parfumul succesului.

15 păreri la “Parfum de succes (si viceversa)

  1. ”Simplitatea vietii e adevaratul succes pe care-l poti experimenta vreodata”. Cât de adevărat!
    Dacă un X are o tipuță cu picioare cocostârcice, iar dacă alt X are un bolid care a costat o grămadă de parale, mie nu mi se par niște inși de succes. Ei nu sunt cineva, ei au ceva. Sunt și după gratii inși care au averi. Un insucces mai mare nu există. A fi OM este un succes, a avea bănet este o întâmplare (fericită, dacă sunt moșteniți, de exemplu), posibilă pentru oricine, constatat fiind faptul că e vorba de șansă, atunci când nu e vorba de infracționalitate. Dar sunt și (câțiva) oameni, care fac averile muncind. Care au și succes ca profesioniști, nu doar ca băgătași (actorii mari, vedetele scenei muzicale, medicii celebri specializați în ceva anume, avocații neînvinși, mai marii din media, sportivii mari, care au succes și prin ce dețin, dar mai ales prin ce sunt. Cazuri rare.
    Magică înșiruirea de apetisante miroasne, savurate odată cu bunătățile Stambulului, acolo, în atmosfera atemporală a vecinătății strâmtorii. Parfumul Byzance de Rochas este ceea ce arată numele, o poartă către Orient, senzual și plin de miresme. De o bogăție similară palatelor de pe malurile Bosforului.
    Fiecare frază, propoziție, vorbă de-a ta este rotundă și plină de sensuri. Excepțional ai scris și de data acesta. Sunt mai bogată, mulțumesc!🙂
    .

    Apreciază

    • „A fi OM e un succes”…absolut de acord cu cele spuse de tine Mirela, mai ales ca este un fel de vis foarte greu de atins al multora dintre noi. Nu exista etalon pentru asta, as zice, cum nu exista un nivel pina la care se poate merge pentru a putea fi considerat OM.
      Cu multamire pentru cele scrise si plecaciuni in fata gindurilor frumoase, eu iti multumesc considerindu-mi bogatia data voua ca o parte care mi se intoarce din ceea ce voi insiva daruiti la rindul vostru.
      O saptamina exceptionala, Mirela!

      Apreciază

  2. Pingback: Bazele succesului « Daurel's Blog

  3. Nu stiu cum miroase acest parfum dar prin bogatia de metafore pe care mi le-ai picurat incet-incet in nari…simt ca am patruns cu totul in frumosul flacon. Pe mine ma farmeca Orientul cu tot ceea ce inseamna el si imi pare rau ca inca n-am ajuns in Turcia… Am fost doar in Egipt…sper ca au ceva in comun.
    „Simplitatea vietii e adevaratul succes pe care-l poti experimenta vreodata.” – Adevarat! Nu mai am ce sa adaug.🙂 Pentru ca e superba scrierea.

    Apreciază

    • Musai sa vad Egiptul desi mi s-a spus ca n-as avea ce cauta acolo, asta datorita ochilor verzi-albastri-aurii…Nu cred in superstitiile astea insa, nu-s nici de neglijat.
      Orientul mi-e aproape de suflet, poate pentru ca mama tatei avea ceva radacini armenesti, poate pentru ca afinitatile s-ar putea sa vina de undeva dintr-un trecut indepartat, cine mai stie? Cert este ca-mi place caldura si soarele. Ma simt extraordinar de bine purtind culori vii sau alb, iubesc aromele, miresmele, condimentele, mixtul dintre gusturi….si cite altele!

      Apreciază

  4. Pingback: Noutăți Dexign « Mirela Pete. Blog

  5. Pingback: ”Adoratul meu tată”, o nouă carte ilustrată de mine « Mirela Pete. Blog

  6. Pingback: Parfumul succesului | my heart to your heart

  7. Pingback: De la alb, la parfum « Mirela Pete. Blog

Ai ceva de spus ?

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s