Un film pe weekend: Mondo cane

B.J. Gupta zicea cu mare înţelepciune atunci cînd zicea că … ”există două mesaje în teoria Karma. Condiţia noastră în această viaţă este determinată de faptele noastre bune dintr-o viaţă anterioară. Trebuie sa facem bine în aceasta viaţă pentru a ne îmbunătăţi condiţiile din viaţa următoare.”

Fi-va aşa cum Mr. Gupta gîndea ? Sau ajungem să spunem ca viaţa noastră e doar o bucăţică din curgerea timpul? Şi-ajungi să-ţi pui întrebări despre viaţa ta, despre viaţa altora, despre cum ar fi fost dacă totul ar fi fost altfel …
ritual
Întrebări mi-am pus atunci cînd am văzut documentarul italienilor Franco Prosperi, Gualtiero Jacopetti şi Paolo Cavara, documentar realizat în 1962. Şi, instantaneu m-am gîndit la el ca la acea bucată de artă cinematografică în care viaţa e mai adevărată decît viaţa însăşi.

Un documentar şocant care a creat controverse încă de la lansare. Materialul e realizat dintr-o serie de filmuleţe care aduc în faţa ochilor miraţi ai privitorului, ritualuri de-ale „salbaticilor” si „barbarilor” de pretutindeni, cu elemente de erotism (femeile nude ale unor triburi), ritualuri de imperechere, etc.  E filmat într-o tehnică aparte, fără a lega filmuleţele între ele, fără o structură anume, rezultînd o înşiruire de imagini şi povestiri gen caleidoscop.
De la vînătoarea de oameni la hăituirea cîinilor, de la hrănirea forţată a femeilor unui trib în scopul procreării cu maimarele(!) comunităţii tribale, la ritualul de recuperare al beţivilor dintr-un salon de masaj japonez… Să amintesc oare de taurii sacrificaţi în scop ritualic după o prealabilă frăgezire cu bere sau de mîncatul şerpilor, furnicilor şi-a altor ciudăţenii? Mai multe nu zic. Vă las să vedeţi un filmuleţ pe care să-l urmăriţi cu ochii minţii de acum, trecînd peste istoria unor bucăţi de viaţă, absolută la acele vremuri, chiar dacă, la un moment dat, imaginile vă vor purta la graniţa dintre istorie şi preistorie, pe tărîmul atît de actual al Noii Guinee.
Vă las să vedeţi un film care, curînd de la lansare, a devenit un succes de box-office fiind nominalizat în lista unor premii de prestigiu in domeniu.

Conceput ca proiect unic, Mondo cane e un film care, prin tehnica de montaj folosită şi prin simplitatea spunerii poveştii prin imagini, culmea că nu desface viaţa în bucăţi, ci bucăţile acelea le recompune ca viaţă. Fiecare  secvenţă, fiecare minut de filmare reîntregesc practic viaţa.

”Marile păsări ce zboară, pot veni numai din Paradis”, era concluzia naratorului lui Mondo Cane… Aşa să fie ?

Filmul poate fi văzut  aici.

3 thoughts on “Un film pe weekend: Mondo cane

  1. Pingback: 44 | CRONICA REZERVISTULUI

  2. L-am văzut cândva, demult, la Cinemateca. Mi s-a părut foarte interesant (pe atunci nu aveam decat TVR la televizor). Cu prima ocazie am să-l revăd, sunt curioasă ce impresie o să-mi facă acum.
    Mulțumesc !

    Apreciază

Ai ceva de spus ?

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s