Lunatice dorinte

ma ia de mina, cu grija si-abia atins

de virful degetelor,

sa nu vad, sa nu aud.

e-aleea de sub picioare

care ma fura si ma rascumpara

gindului

si vintului 

ducindu-ma in lumea mare

si stelelor!

ce vreti voi, lunatice dorinte

cind omul ce zice ca ma stie

vorbeste si padurii si lupilor

si zilelor 

de dimineata pina-n seara,

departe in lumea larga ?

*

lunatice dorinte

 

 

Anunțuri

16 păreri la “Lunatice dorinte

  1. Atingerea mainii,
    varfurile degetelor
    aleea,vantul,gandul
    sunt mereu acolo
    unde le este locul,
    in inima mea,
    in sufletul meu.acolo
    unde nu este lume ,
    nici padure,nu-s lupi.
    Este dorinta care
    reduce departarea
    la un simplu punct
    in care inchidem
    lumea larga…

    Apreciat de 1 persoană

  2. Sunt obisnuita cu acest lucru.Am o prietena in Japonia si de multe ori ea incearca sa-mi faca comentarii in versurii la poeziile de pe blog.Indiferent de ceea ce reuseste,eu ii raspund cu drag pentruca este un suflet-fara vorbe mari-nobil si un om de spirit.

    Apreciat de 1 persoană

  3. Va multumesc pentru vizita pe blogul meu.Ca mai toate celelalte, si ultima poezie e scrisa cu inima (pentru a completa ideea din comentariul meu de mai sus).
    Sper ca voi avea ocazia sa mai citesc si sa comentez si eu aici,in curand.

    Apreciază

Ai ceva de spus ?

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s