Parfum de cuvint

 

Incerc azi sa fac pace cu timpul si sa raspund unei invitatii venita din partea unei prietene dragi. Invitatia este aceea de-a scrie , ocazia fiind una speciala…aniversarea a 6 ani de activitate in online a Clubului condeielor parfumate. Tematica e fascinanta, ca de obicei, azi vorbind despre parfum de cuvint.

Insa, e greu de pus in practica un raspuns care sa fie pe masura provocarii, greu de adunat cuvinte care sa nu miroasa a altceva decit a pasiune, a frumusete, a sublim…  caci asa este cuvintul, in sine. Sau ar trebui sa fie. Un sublim care instiga la iubire, la amor cu literele. Si frumusetea care iese din simplitatea sfintita de sublim e inaltatoare.

Cam asta a fost pentru mine cuvintul, un ceva simplu care mi-a oferit sansa unei descoperiri si redescoperiri proprii, a unei supravietuiri post divort,  a adaptarii la o schimbare brusca de viata, o reasezare in matca unei inaltari in absolutul frumusetii interioare, a sansei unui dialog cu sublimul altor cuvinte apartinind altor sensibilitati umane. Si a fost absoluta experienta, credeti-ma. Dintr-o idee simpla, aceea de-a scrie despre ceva, a iesit un complex de sentimente, de senzatii, de metamorfozari de ginduri care au unit la un moment dat vieti.

Nu mai insist asupra acestui fapt deoarece  povestea care trebuia sa fie pusa aici nu si-a intrat in forma asa ca, raspunsul meu e mai simplu decit as fi vrut sa pot croi: La multi ani, condeieri! La multi ani Clubului Condeielor Parfumate! La multi ani, Mirela!

Multumesc pentru ca existati. Si nu vreau sa fie considerat gestul meu a fi unul conventional ci unul apartinind vietii reale, ca un compromis perpetuu intre ideal si posibil .

*

Si, pentru ca textul trebuie „dublat” oarecumva cu parfum, vin si pun aci un strop de Black Opium, vag sorbit de amintirea unui timp care absoarbe tot, care tranchilizeaza simturi ascutind neuronul, un controversat amalgam de muzica scaldata in vanilie si cafea, tainica vrere a absolutului dincolo de aspra atingere a negrului stralucitor! Ce poate fi mai sublim decit o atingere de pudra de piper roz pe pometii de cedru  racoros ? Brrrr, iti vine sa-ti scuturi umerii, sa te infasori in simfonia apelor cu arome picante si sa te lasi dus in lumea cuvintelor nespuse si-a intelesurilor ce te iubesc neconditionat, da, caci iubirea e cea care rasare timid dintre asternuturi neasternute inca si povesti spuse la ceas seara si-n ritm de jazz sau blues.

(Si ca un gind la gind la gind cu bucurie, sunt fericita ca Black Opium e liantul care face trecerea catre urmatoarea tema din martie, Parfum de dans.)