Lectie deschisa: despre seductie

– Sa vrei, sa-ti doresti, astea sunt ingredientele principale. Sa vrei mai ales atunci cind se pare ca nu ai timp. Si nici altii nu au, cum, de altfel, se stie ca fiecare lucru la vremea lui se face. Sa vrei totul, sa ceri totul, sa dai totul, sa traiesti totul ca pe-o aventura, sa iubesti totul ca pe-o dorinta… sa furi fiecare scinteie de bucurie a celuilalt, sa-ti arati zimbetul frumos si infrumusetat de minunea pe care dorinta o face fiintei tale, sa dai risul celui care-l soarbe fiintei tale parca a cersit, sa doresti sa-ti plinga fiecare fibra de carne a bucurie, a nauceala, a vraja, nesatula de dor! Sa plingi o secunda ca sa poti sa rizi apoi un veac! Nu asta e marea navirneala a iubirii?

Ce stim sa dam la schimb? Sau, mai corect ar fi…stim sa dam ceva la schimb? Stim ca reducem totul la un joc de cucerire? Nu stim ce suntem, seducator sau sedus? Multe intrebari, prea putine raspunsuri pe care nimeni, de altfel, nu le vrea, nu le doreste.

Barbatul ma privi si-mi mingiie piciorul. Lung si abia simtit.

– Si tacerea e o forma de seductie… zise.

– Esti sigur?

– Absolut. Cum absoluta e seductia cuvintului.

– Iti place s-o folosesti ?

Tacerea fu cea care se asternu intre noi. Isi rasuci o tigara, o aprinse, si-n scurt timp intre noi pluti un parfum vag de tutun care-mi aminti de primele ore de anatomie. Si, inevitabil, amintirea unor cursuri traznite si tinute in morga spitalului ma facura sa zimbesc peste timp.

– La ce te gindesti?

Glasul ii era cald. I-am privit ridurile si-mi venea sa i le sarut pe fiecare in parte. I-am netezit ravaseala buclelor grizonate de ani.

– Ca sunt sigura ca libertatea pe care o practicam noi doi e ambigua. Nu crezi?

– De ce zici asta?

– Seducatorul in mod normal creaza o dependenta sedusului, sedusul automat e sub puterea celui care confera celuilalt un grad mai mic de libertate.

– Hai mai, lasa-l pe Freud acolo unde ii este locul.

– Nu e Freud. E mai mult Liiceanu…

Si-am inceput sa rid cu sufletul agatat de barbatul care stia sa practice al naibii de bine seductia.

– Toti asteptam ceva, nu crezi?

– Tu ce vrei?

– Pe tine desi noi doi nu vom avea niciun viitor impreuna. Nu vei avea puterea sa pui punct si sa o iei de la capat. Chiar tu ai spus-o mai devreme…fiecare lucru se face la vremea lui.

– Omul a fost si ramine un mare egoist care se gindeste doar la propria satisfactie. Nu se gindeste insa la propria tinjire spre ceva superior conditiei umane, spre acel ceva ce-l duce dincolo de orizontul anost al vulgului. Nu vrea decit sa ramina in cercul anonimatului in care se simte perfect. Nu accepta mina intinsa care sa-l salte peste stacheta. Si, apropo, tu draga mea, practici exceptional rolul sedusului-seducator.

Si incepu sa ma sarute de parca ar fi fost prima noastra intilnire. Ma mingiie de parca n-ar mai fi facut-o pina atunci, imi vorbea intr-o limba pe care, parca n-o mai auzisem pina atunci. O limba care avea aroma de tutun, piele, seductie si cuvint.

Si totul nu era altceva decit o lectie deschisa despre limbajul universal al iubirii ca rezultat al seductiei prin cuvint.

*

b03b9dd6d8c46ca0a1943b4cf7455bf8

Hypnotic Poison a lui Christian Dior e raspunsul pe care Ivy mi l-a dat. Intr-un dialog in care ma plingeam de absenta muzei pentru tema de azi ea a fost cea care mi-a aratat o imagine si mi-a spus doar atit: „Poate te ajuta si te inspira”. Si iata ca da, am pornit de la o imagine, am vrut sa scriu despre o poveste cu aroma de salcim si-am ajuns in cu totul alta parte, a seducatorului-sedus sau viceversa… Si mai mult nu spun.

Materialul merge la tema lunara din Clubul condeielor parfumate.

*

Anunțuri

19 păreri la “Lectie deschisa: despre seductie

  1. Da, sa nu spui mai mult. Lasa mult suspans, intratul in detalii va fi doar in mintea fiecarui cititor, sedus de seductia tacerii tale explicata cu vorbe putine, dar cu atat de multa incarcatura emotionala! M-am simtit acolo, te-am privit si te-am mangaiat… Evident, ca in orice scriitura, cititorul se insereaza si viseaza, gandeste, duce firul mai departe. Povestea lui e povestea mea, a ta a tuturor. Cat de real si totusi, doar imaginatia ne ajuta sa dantelam intre parfumul de salcam si seductia sedusului.

    Apreciat de 1 persoană

    • Tacerea sufletului, tacerea simturilor, tacerea cuvintelor, tacerea eternitatii regasita in pasiune, in seductie… Aici e imaginatia mea Tache, cea pe care eu o proiectez asupra cuvintelor, cea pe care voi o traiti, cea pe care eu (generic spus) o proiectez asupra cititorului…un soi de joc cu cuvintul, cu imaginea, cu imaginatia… Intrebari nespuse ramin, raspunsuri spuse poate nu multumesc. Ramine la alegerea cititorului daca imi alege viziunea sau ba.
      Apropo, eu inca astept intrebarea sau intrebarile chiar daca raspunsuri am dat. ❤

      Apreciază

  2. Da. Tăcerile pot avea o mare încărcătură emoțională. Privirea. Aura intelectuală a cuiva…Limbajul, cultura, educația, sunt arme fatale ale seducției. Inteligența! Talentul! Cu parfum. Spun asta, deoarece am cunoscut mulți artiști, pianiști, plasticieni, scriitori, universitari, medici și toți, fără excepție, aveau parfumul lor foarte bine ales și deloc ieftin. Pentru că acest accesoriu ține, totuși, de intelect, educație, cultură.
    Hypnotic Poison a lui Christian Dior e o armă foarte puternică din arsenalul seducției parfumate. Te obsedează, nu-l mai uiți și dorești mereu să-l ai aproape. E foarte bine ales!
    Dragă Mala, gândurile mele cele mai dragi pleacă mereu către tine, să ai o bună și rodnică săptămână!

    Apreciat de 1 persoană

    • Parfumul ca o tacere, ca o acceptare a seductiei, ca un suprem gest de recunoaste a puterii celui care-l poarta si da, e semn de distinctie atunci cind e ales corect. In rest e un kitch absolut.
      In ultimii ani, fostul sot obisnuia sa foloseasca un parfum care nu i se potrivea defel, un dulce greu, care, in combinatie cu alt Ph, ar fi fost cu siguranta altfel. Nu a vrut sa-l schimbe in ciuda incercarilor mele de-a-l face sa foloseasca altceva. Rezultatul a fost unul jalnic. Cind simteam acel miros imi venea sa plec pur si simplu din casa. Acum, dupa ani de la despartire, am mai simtit o singura data la alta persoana acea aroma si creierul a spus: stop. Atunci mi-am dat seama ca, mirosul alaturi de auz produce cam aceleasi reactii.
      Hai ca am alunecat printre amintiri… O saptamina exceptionala sa fie la voi, draga mea!

      Apreciază

  3. Parfumurile de la Dior apartin de obicei „seducatorului-sedus sau viceversa” 🙂
    Dar sa stii ca „domnul” cu par grizonat are dreptate! Tacerea este, cum sa ma exprim, 🙂 cea mai tare arma a seduceri … o privire lasciva si un suras a la Mona Lisa … si-l faci definitiv as faca parte din categoria celor sedusi! 🙂 🙂 Stai de vorba cu un scorpion! Hahahaha..

    Iti doresc o saptamana minunata! Cu drag!

    Apreciat de 1 persoană

    • Stii ce e mai amuzant? Te-ai agitat, te-ai dat peste cap, faci totul ca sa reusesti si…totul se incheie cu o tacere sugestiva, parca nu are sens daca nu se intimpla asta. Nu ?
      Apropo scorpionule, geamanul din mine va apreciaza calitatile si vi le recunoaste in egala masura deci…stim cu cine avem de-a face. Si invatam de la voi! :)))))))

      Apreciază

  4. Poate va veni si timpul cand omul nu va mai fi „un mare egoist care se gindeste doar la propria satisfactie”. Nu prea stiu ce ar trebui sa se intample pentru asta, poate asa, un fel de cutremur spiritual, dar daca nu se va intampla, viata va fi mereu incompleta si trista…
    Frumoasa ideea textului, iar dualitatea seducator – sedus este chiar deosebita!
    O saptamana minunata iti doresc!

    Apreciază

    • Cind spiritul si materia vor conlucra la implinirea intr-un intreg a humanoidului atunci vom putea vorbi despre crestere dincolo de satisfactii marunte. Dar, am dubii in privinta acestei colaborari…intotdeauna trebuie sa=si vire cite ceva coada ca sa fie altfel decit trebuie sa fie.
      Multumesc pentru cuvintele frumoase, o saptamina linistita sa fie si la tine!

      Apreciază

  5. Sunt cuprinse atâtea adevăruri în cuvintele tale încât nici nu ar mai fi nevoie de altele. Seducătorul sedus doar de o mireasmă, un gust, un cuvânt sau o mângâiere… Și tăcerea poate fi extrem de seducătoare atunci când gândurile sunt… știi tu mai bine cum. Ai surprins tare bine esența și ai povestit nespus de… seducător. O zi frumoasă să ai! 🙂

    Apreciat de 1 persoană

  6. Mala mea, îmi permit acum, când povestea parfumată se duce spre alte teme, să-ți las un gand ce a rasarit dupa ce am citit textul dar si comentariile de aici. Ieri, cred, mă găseste Mihai ratacind printre carti, search pe google, cautari de zor printre poeme, insirand tot felul de lucruri care, credeam eu, se legau intre ele. Ce se intamplase? Am citit un text scris de el și, vrajita fiind de idee, am inceput a cauta numele unei poezii scrisa de un anume autor. Numai ca poemul nu exista, sau nu-l gaseam eu. M-am chinuit asa, ceva timp, iar cand a ajuns acasa, stupefiat de preocuparile mele, imi spun sec: „poezia nu exista, era doar o metafora personala”.

    Măi, cum se poate ca una care se joaca prin cuvinte sa nu vada asta? Sa fie atat de „ingineră”…, sa ia sensul curat al cuvintelor?

    Ce vreau a spune, insa, ca dincolo de perceptii, sta felul de a fi al fiecaruia. Eu mereu plec de la o idee reală, uitand ca se poate si altfel.

    Nu vom fi sedusi niciodata de parfumuri și oameni care nu ni se potrivesc, asa cum nu avem cum sa explicam tandemul in care intram de buna voie, chiar daca toti ceilalti vad altceva. Ne lăsăm sedusi, sau suntem vrajiti fara sa realizam, ori invers..ne trezim flirtand sau seducand cu buna stiinta, toate astea sunt ingemănări ce tin și de fire, nu doar de conjuncturi.

    Ambiguitatea, dualitatea mi-au fost des forme de desfasurare, in anii mei ce se credeau liberi – ei fiind astfel doar din punct de vedere matrimonial, sau cum s-o spune, libertatea avand-o total doar in relatia cu sotul meu, pentru ca nu mai sunt compromisuri de niciun fel. Si mi-au dat senzatii pe măsură, m-au inaltat si coborat deopotriva.

    Acum,sedusa si seducand ..in povesti cu final neasteptat sau evident, port amintiri de care nu m-as scutura niciodata, caci tare m-au intregit, intr-un parfum pe care-l schimb mereu, fara teama de a nu mai fi …„recunoscuta”.

    Cred ca am batut campii, dar e modul meu de a spune ca-s vrajita de subiectul tau. Te imbratisez, Mala. Mereu ti-am iubit scrisul…, il iubesc acum si mai tare..

    Apreciat de 1 persoană

    • Bine ai spus… nu vom fi sedusi niciodata de parfumuri sau oameni care nu ni se potrivesc! Pur si simplu nu va functiona pentru ca totul porneste din neuron. El stie sa faca selectia dincolo de hormonii care-si bintuie nebunelile.
      Pe de alta parte, tot el e cel care are grija sa sedimenteze in el acele amintiri care sa ne faca sa nu uitam, care sa ne faca sa ridicam o sprinceana atunci cind ceva pare a nu fi in regula. Acum, stii care e chestia interesanta? La unii functioneaza, la altii nu. De ce se intimpla asta, habar n-am. Cum habar n-am de ce neuronul asta nu a pus mina pe nuielusa ca sa ma pocneasca si sa ma destepte inainte de-a face nefacute… Dar, chiar si asa, n-as mai fi eu fara acele esecuri sau nereusite sau fara acele chestii super frumoase care-mi panseaza si inalta sufletul.

      Multumesc pentru timpul acordat cetirii scrierii si sarutari de miini pentru gindurile bune asezate aci… ❤

      Apreciat de 1 persoană

Ai ceva de spus ?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s