un apus si-un rasarit, poate, spate-n spate erau. sau fata-n fata? poate. si-atunci cind un suflet si-un altul predestinate erau, poate, si vintul bate si timpul curge si vesnicia e spate-n spate cu rasaritul sau, poate cu apusul, miliardele de stele te invata sa iubesti si rasaritul si apusul. sau poate ca nu ?
Inițial publicat pe blog de om:
… iar aceasta intrebare ar trebui sa-i linisteasca pe cei care-mi reproseaza ca-n ultima vreme m-as fi catarat in turnul de fildes si nu mai comentez stirile “la zi”. Iaca breaking news! Ieri, 17 septembrie a fost ziua Sfintei Mucenitei Sofia, cu fiicele ei, Pistis, Elpis si Agapi.…
Imi urmaream prietena cum tragea cu sete din tigara si nu stiam la ce sa ma astept. Nu-mi spusese mare lucru. Pina la Craciun mai erau putine zile. – Stii Mala, casa asta e cu grea mostenire, degeaba spui tu s-o vind. N-as putea. Am tresarit la auzul vocii ei. Sparta si plata. – Tu […]
Inițial publicat pe lt.mala:
Atunci, în acea zi de mai, am intrat pentru prima dată într-un spital de psihiatrie. Şi primul om care mă întimpină cînd am trecut de cvasicunoscuta poartă a fost Feri, un ins mic de stat cu privirea crucişă şi cu şapca roşie îndesată pe ceafa masivă. – Bună ziua,…
* Ahtiata de ape, iti sorb aromele si ma preling pe amintire de mal, cu trup ud te hranesc minune. Ne stie soarele si luna de cind ne umpleam de stropi ce inca curg tainic si cu dor. Si vintul rastoarna salcile cu amintiri. si suiera nume, incet, incet … „Unde esti?” Minune, ahtiata-ti sorb […]
lt.mala 