Ginduri despre un ” nimic” toata ziua:
Gindul 1:
Daca tot ti-ai stabilit targetul ca fiind „nimic” atunci trebuie sa perseverezi in asta. Nu va fi usor pentru ca e painfull, indeed.
Gindul 2:
Vorba lui Radalj mi-e punct de referinta! Stomacul e suveran ca de cap au grija altii sa ni-l imbuibe, nu-i asa? Deci … executarea.
Gindul 3:
Si zeii sunt oameni asa ca, ceva vreme sacrificata pe altarul mediei tine treaz interesul pentru acel „nimic”. Focusarea doar pe problema e cea mai importanta, la urma urmei.
Gindul 4:
Fascinant e totul! Ca si munca… Cum as putea s-o privesc altfel decit contemplind-o de la distanta ?
Gindul 5:
Inca rezist. Mai dau citeva like-uri sau vreun twitt in stinga, in dreapta, ca doar nu-i de neglijat atitudinea civica!
Gindul 6:
Filozofica problema, despre „nimic”. Inca keep up interesul.
Gindul 7:
Deja intervine surmenarea, cred ca o binemeritata pauza e ideala. Doar si viermele poate fi om. Dac-o mai exista pamintul atunci…
Gindul 8:
De la atitea ginduri se revolta iar stomacul. Sa-i dam Cezarului ce-i apartine.
Gindul 9:
Ce frumoasa-i viata! Parca mai poate cineva sa lucreze cu burta plina! Si doctorii spun asta.
Gindul 10:
… dar nu cel de pe urma. Deja e seara si casc. Pe Facebook acum incepe activitatea. Am multi prieteni. Si idei putine.
Gindul 11:
Mi-e somn asa ca, si miine e-o zi.
Concluzia(fireasca de altfel) trasa in urma titanicei filozofeli despre ‘nimic’ este ca, daca tot bati araturile, macar s-o faci in pas alergator. Deci, cu stingu-nainte, mars!
………………….
Si, pentru ca totul sa aiba un sens (finally), va arat un clip care mi-a aruncat sufletul in rai(doar ascultindu-i cintecul, iar si iar si iar si nu m-am saturat).
Parca mai conteaza ca stiu sau nu stiu irlandeza-galeza atita timp cit muzica curge, cuvintele isi explodeaza intelesul iar cele 600 de pahare rosii dau o conotatie speciala zilei?!
Tá an ticéad ‘am don bhealach fada….
*
Am închis ochii și v-am văzut un Copil răsfățat, stând în pat, sătul și lenevind cu gânduri fulminante. Mi-a plăcut 🙂
ApreciazăApreciază
Simona dragaaaaa… pe vremea aia nu stiam cum sa ies mai repede dintre asternuturi ca sa haladuiesc pe dealuri si munti! Dar gindurile erau fulminante, ce-i drept!
Acum, asternuturile sunt ceva mai atractive, in special dimineata. Cred ca am fost si inca sunt un copil rasfatat.
ApreciazăApreciază
Văăăăăleeeeuuu…, măi Mala. Dacă tu asta faci când nu faci nimic aproape că refuz să mă gândesc ce faci când faci ceva … 😆
ApreciazăApreciază
Si io ma mir citeodata de preamultele care ma bintuie! 😀 Ginduri ca faptele sunt in acord cu unul dintre punctele „decalogului”.
ApreciazăApreciază
Dolce far niente ! 😉
Pentru mine -> Ce bine-i sa ai timp ca sa pierzi vremea !!!
Oricum gandurile tale despre „nimic” sunt OK !!!
Cat despre paharere rosii … suna bine.
ApreciazăApreciază
Dulce, dulce-i tare, zau! Da’ „roasa” rau am facut-o insa corectata! Sarumina, domn’ profesor!
ApreciazăApreciază
Heideggeriană înșurubare mentală …
Respectul meu!
ApreciazăApreciază
Multamesc Dorule … e prea mare onoarea, crede-ma!
ApreciazăApreciază
Chiar dacă nu vrei să faci nimic, trebuie să faci efortul de a ne accepta urările de Crăciun Fericit!
ApreciazăApreciază
Asta da! Si le trimit retur cu mare, mare drag!
ApreciazăApreciază
Filozofeala despre nimic, transcendere catre Inceputuri
.Onu
ApreciazăApreciază
Ai stiut esenta!
ApreciazăApreciază
Se spune, ca la inceput, a fost Nimicul, si din el s-au facut toate!
Onu
ApreciazăApreciază
Ce mare fericire, Nimicul asta, nu ?
ApreciazăApreciază
Da, Nimicul, sau Clipa prezenta!
Onu
ApreciazăApreciază