*
Te păstrez Soare în palme
şi te-ascund, copile, în buzunare
şirag de perle galbene
ca cerul!
Lacrimi de copil…
scîntei domneşti
de taină
scîntei domneşti
de taină
a sufletului Soare,
ce cu zgîrcenie le dărui abil
pămîntului.
Una cîte una
una şi încă una,
Una cîte una
una şi încă una,
şi-atît.
Zestrea
în lacrimi de Soare…
*
nu stiu daca tie iti apartin versurile dar sunt absolut incantatoare 🙂
ApreciazăApreciază
Mulţumesc mult pentru aprecieri… Versurile îmi apartin.
ApreciazăApreciază
Pingback: Într-un suflet de copil… | Poteci de dor
Pingback: Între întrebare şi răspuns… o viaţă | Poteci de dor