*
Adun în palmă cerul
stelele
şi ielele
că-n sîmbră-şi joacă cîntul,
oierul
şi steajerul.
Şi zbor
uşor,
cu dor,
actor
al lumii paralele
despicînd cu durere
al sufletului vacarm.
Cu dor
uşor,
în zbor
sărut a pasului urmă
ce-mi pune-n deget
a nopţii şi-a mierii burmă.
Strîng în palmă cerul,
dorul,
şi zborul…
lt.mala 
Pingback: „Astăzi a venit și rândul meu, al treilea învinuit din familia mea.” | Hipertensiv
In palma-ti strangatoare, as vrea sa fiu
Sa ma preumblu si alint,
Prin Universul necuprins si viu
Onu
ApreciazăApreciază
Sunt harnica Onule…tot adun ! 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Nu stiu cat de harnica, dar de isteata foc, sunt convins!
Iata dovada!
Onu
ApreciazăApreciază
Esti tu un dragut, ca intotdeauna!
ApreciazăApreciază
Cand am norocul prilejului! 😛
Onu
ApreciazăApreciază
De dragoste și dor…
Frumos !
ApreciazăApreciază
Toate as vrea sa fie de dragoste ca doru-i prea greu, Zina draga!
ApreciazăApreciază
Din instinct, cand luam ceva in palme le facem caus, imitand cerul…
ApreciazăApreciază
Poate e si ceva din acel instinct primar care ramine viabil pina in ultima clipa…
ApreciazăApreciat de 1 persoană